murit/încet pe cer se
suie..."
Ovidiu Vuia,
docent, doctor în medicinã, scriitor, poet, critic literar,
fost cercetator al Academiei
Romane, martie 1929 - Arad, Romania, septembrie 2002 - Gissen, Germania.
Ti-ai dorit
sä te întmpezi, înãlþându-te sus la
cer, ca turia din lemn al unei Bisenci, Crestin Ortodoxe
Romane. Neînfricat exilat, ai îndrãznit sä redai
stralucirea LÜCEAFARULÜI, prin opera ta:
„SPRE ADEVÄRATÜL EMI- NESCU". Din scrierea ta:
Piscul tau înalt. poleit cu aur, îl sfinþeºte Raiul.
Sufletul tau se scaldã în azururi celesti, asa
cum fãclia erudiþiei tale, lumineaza Literatura Romaneascã.
Rugaþi-vã pentru pacea sufletului sau. in numele tuturor
celor ce te-au cunos-
cut, înþeles, apreciat, iubit si iertat.
TIBERIU KLUG
IVUSCOVICI, Neutraubling -
Germania, înhumarea urnei în
ARAD, se va comunica în
presã.(29517)
OVIDIU VUIA
Docent, doctor în medicina,
Scriitor, poet, critic literar fost cercetator al Academiei Romane Nascut m Martie 1929 la Arad, Romania, Decedat în Septembrie 2002 la Gissen, Germania.
Ti-ai dorit sä te întrupezi, înâltându-te sus la cer, ca turla din lemn a unei
biserici crestine, ortodoxe române.
Neînfricat exilat, ai indrâznit sa redai stralucirea LUCEAFARULUI prin
opera ta: "SPRE ADEVARATUL EMINESCU".
Din scrierea ta: Piscul tâu înalt, poleit cu aur, îl sfinteste Raiul.
Sufletul tau ,se scalda în azururi celeste, asa cum faclia eruditiei tale lumineaza
Literatura româneasca.
Rugati-vä pentru pacea sufletului sau.
In numele tuturor celor ce te-au cufioscut, înteles, apreciat, iubit si iertat
Tiberiu Klug, Neutraubling, Gemania
IM EXIL
(übersetzt von rumänisch ins deutsche von Alexander Vuia)
.
So lange ich durch die Welt gereist bin
haben sich immer schwere Jahre angesammelt
Ich weiß nicht, für welche Sünden in bezahle
Inmitten des stolzen Deutschland
Mit den Gedanken in meiner geliebten Stadt
Habe ich für mein Land geschrieben,
Jahr für Jahr
Aber meine Heimat hat mich vergessen
Inmitten des stolzen Deutschlands
Der Altar, wüst, ist zurückgelassen
Ich habe niemanden, dem ich beichten kann
Unter dem Leichentuch so rein und heilig
Liegen Menschen wie Platanen
Rumäne, der ich gewesen bin, ...
Inmitten des stolzen Deutschlands
Juni 1998
Ovidiu Vuia
†
Ovidiu Vuia
prietenul de suflet si de condeiu cu care am
început în Mai 1992 acseste ZODII IN CUMPÃNÃ
este
din ziua se 29 Septembrie a anului acesta 2002
„cu mortii, martirii si eroii nostri”.
Nu credeam ca dupa 10 ani vie collaborare cu el voi transcrie cu inima îndurerata evlaviosul si plinul de sperata gând al doctorului Grigore Schileru din articolul IN CUMPÃNÃ…. semnat în chiar acel prim numar al revistei noastre în care a reprodus o rugaciune a lui Ovidiu Vuia, unul din multii plecti pe drumul pribegiei:
Îngenunchind, sa ne rugam Împreuna cu un poet roman scapat de urgia comunista:
Rugaciune pentru neam si tara
Desi traiesc între straini pribeag,
Batrân, cu umerii împovarati,
Tot n’am uitat ca locul meu cel drag
Se afla’n valea mândrilor Carpati.
Mai duc în mâini însângeratul steag
Sub care vad, eroii cruciati,
Cum ne saluta de pe-al mortii prag
Unde-au cazut dar nu îngenunchiati.
Sa nu le fie jertfa în zadar
Destul am suferit cumplit robia
Si coltul pâinii l-am avut amar
Primeste-ne, Te roaga ei, solia,
Din jugul comunismului barbar
Elibereaza, Domane, România!
De ne vom uni trup si suflet, cumpana se va’nclina’n favoarea noastra si noi pentru asta luptam, pentru asta traim, fara compromis!
Si daca ignoranta, prostia sau ticälosia lumii
întregi va urla’mpotriva noasträ, noi ne vom continua
calea pâna la victorie sau disparitie!
Victoria’nseamna: o Românie libera
a Românilor si-a tuturor ce umär la umär luptä pentru
propäsirea
neamului.
Disparitia: vom fi cu mortii, martirii si eroii nostri.
Grigore Schileru
Ovidiu Vuia si-a încetat lucrul vietii înainte
de a se fi putut întoarce în Tara ce i-au încântat ochii si sufletul
de
copil pe care o dorea refacuta ca omenie si hotare, si înainte de
a fi vazut tiparita ultima sa lucrare:
Sub zodia cartii si a studiului, dedicata memoriei lui Pamfil Seicaru.
Cunfundati în amintiri si rugaciune vin în gând cuvintele Eclesiastului 7, 1:
“Mai mult face un nume bun
de cât untdelemnul mirositor
si ziua mortii de cât ziua nasterii”.
Casin Popescu